Ediţia a LII-a
07-08 mai 2026

***
Cuvîntul domnului Prof. univ. dr. Liviu-George MAHA, Rectorul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
***
Cuvîntul doamnei Conf. univ. dr. Dorina Claudia TĂRNĂUCEANU, Decan al Facultăţii de Litere
***
Cuvîntul domnului Prof. univ. dr. Antonio PATRAŞ, Directorul Şcolii Doctorale de Studii Filologice
***
Cuvîntul doamnei Prof. univ. dr. Lăcrămioara PETRESCU, Directorul Colocviului Naţional Studenţesc „Mihai Eminescu”

Conferinţa inaugurală

Ilina GREGORI
Eminescu. De la biografie la mit? Sau: De la mit la biografie?


  1. Erika Sîrghi, Masterat I, Iaşi, Ut pictura poesis. Eminescu şi prerafaeliții
  2. Teofana Șimonca-Oprița, Anul II, Timişoara, Forme ale absenței: pentru o poetică a vidului în lirica eminesciană
  3. Smara Tălmăcean, Anul II, Cluj-Napoca, De la depersonalizarea eului la personalizarea mitului eminescian. Poetică premonitorie sau tropism cultural?
  4. Diana-Alexandra Vicoleanu, Anul II, Iaşi, Geneza unui roman absent. De la fragment la posibilă măreție epică
  5. Constantin Coifan, Anul II, Suceava, Immanuel Kant în creația eminesciană
  6. Andreea-Denisa Căluțoiu, Anul III, Bucureşti, Eminescu și Goethe – identitate şi identificare în literatură. O scurtă privire comparativă
  7. Andra-Emilia Cătană, Anul II, Timişoara, Marginalul fragmentar. Un București al degradării în proza lui Eminescu
  8. Alexia Plăcintă, Anul II, Suceava, Trecut-au anii… – Manual de posibile utilizări ale trecutului
  9. Maria Răileanu, Anul II, Suceava, Oglinzile durerii. Când sufletul devine o ruină în poezia Melancolie
  10. Larisa Sonia Tudose, Anul I, Cluj-Napoca, Autohtonizarea mitului vârstei de aur în opera eminesciană: o sursă a mitizării autorului?
  11. Antonio Borza, Anul II, Braşov, Ambiguitate ontologică şi dedublare în Sărmanul Dionis
  12. Paul Mocan, Anul I, Cluj-Napoca, Privirea care ucide. Motive literare şi paradoxuri ale discursului erotic eminescian

  1. Alexandra Oros, Masterat II, Cluj-Napoca, Intimitate și autoreprezentare: biograficul în scrisorile lui Mihai Eminescu către Veronica Micle
  2. Ilie Zvarici, Anul III, Cluj-Napoca, Petre Grimm: triangulații culturale şi rigoare filologică în receptarea lui Eminescu
  3. Roman Radu, Masterat II, Bucureşti, Ion Negoiţescu şi critica-creație: perspectiva axiologică asupra operei lui Mihai Eminescu
  4. Lorena-Maria Vereș, Anul I, Cluj-Napoca, Poezia O, mamă…, în receptarea critică a primelor decenii de la apariție
  5. Teodora Pînzaru, Masterat I, Iaşi, Figura magului în poezia și exegeza eminesciană
  6. Ana-Maria Cătălina Tighilici, Anul II, Iaşi, Dosarul Dilema. Politicile literare ale unei posterități contestatare
  7. Ana Bugnariu, Anul III, Cluj-Napoca, „Eu sunt poetul Cezar Bolliac. Cum îndrăznești?”. O perspectivă suprarealistă asupra mitului marelui poet român în Florența sunt eu, de Gellu Naum
  8. Doru-Stelian Fișcuci, Anul II, Bucureşti, Eminescu, gazetarul literar
  9. Teohara Vilău, Masterat I, Braşov, Construirea ethosului în publicistica eminesciană
  10. Mălina Zară, Anul III, Iaşi, Eminescu și idealul repertoriului teatral național
  11. Mădălina-Mihaela Bejenaru, Masterat I, Bucureşti, Corespondența eminesciană: spațiu al autoconfigurării posturii auctoriale

  1. Maria-Corina Dimitriu, Masterat II, Iaşi, Pentru o reevaluare a mitului geniului „nemuritor și rece”. Geniu pustiu prin lentila Sentiment Analysis
  2. Ștefan Dumitraș, Masterat I, Bucureşti, Reflecții asupta ediției critice integrale. Un proiect de reconstrucție
  3. Teodora Mirică, Anul II, Cluj-Napoca, „Care alt rege ar fi putut să-l distingă? Poetul rege și Regina poetă, contribuția unui episod biografic la nașterea unui mit
  4. Amalia Timofte, Anul III, Iaşi, Dezagregări somatice în proza lui Eminescu
  5. Maria Ardelean, Masterat I, Iaşi, Eminescu în „Epoca de Aur”. Reconfigurări politice ale mitului
  6. Ana-Daria Fîc, Anul II, Timişoara, Eminescu din perspectivă monetară: reprezentarea eminesciană pe bancnotele și monedele românești
  7. Ana Maria Vasile, Anul I, Cluj-Napoca, Ipostazierea poetului național ca sfânt, o constantă a posterității lui M. Eminescu
  8. Andreea Rediu, Anul II, Iaşi, Negocierea mitului eminescian în proiecții cinematice posibile. O perspectivă transmedială
  9. Paul Petre Oanță, Anul I, Cluj-Napoca, Între mit și algoritm. Reprezentări ale figurii eminesciene de către IA
  10. Denisa Beleiu, Anul I, Cluj-Napoca, Contribuții poetice la perpetuarea mitului eminescian în anii comunismului



  1. Lungu Patrisia, Anul III, Iaşi – Engleză
  2. Krisna Indarto Anugrahayu, Anul pregătitor, Mutopola Mwenda, Anul pregătitor, Amalia-Mihaela Ilin, Anul II, Timişoara – Engleză
  3. Emiliana Caliniuc, Anul II, Iaşi – Franceză
  4. Patricia Tervilus, Anul pregătitor, Sara Pîslariu, Anul I, Timişoara – Franceză
  5. Maria-Teodora Lola, Anul III, Iaşi – Germană
  6. Giulia-Luiza Pintilei, Anul II, Suceava – Germană
  7. Ana-Maria Juravle, Maria Iuliana Râșca (Tofan), Anul II, Suceava – Spaniolă
  8. Valentina Marmolejo Quintero, Anul pregătitor, Astrid Carolina Castillo Ventura, Anul pregătitor, Abel Fabricio Pacheco Fonseca, Anul pregătitor, Timişoara – Spaniolă

Melancolie

Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă,
Prin care trece albă regina nopţii moartă.
O dormi, o dormi în pace printre făclii o mie
Şi în mormînt albastru şi-n pînze argintie,
În mausoleu-ţi mîndru, al cerurilor arc,
Tu adorat şi dulce al nopţilor monarc!
Bogată în întinderi stă lumea-n promoroacă,
Ce sate şi cîmpie c-un luciu văl îmbracă;
Văzduhul scînteiază şi ca unse cu var
Lucesc zidiri, ruine pe cîmpul solitar.
Şi ţintirimul singur cu strîmbe cruci veghează,
O cucuvaie sură pe una se aşează,
Clopotniţa trosneşte, în stîlpi izbeşte toaca,
Şi străveziul demon prin aer cînd să treacă,
Atinge-ncet arama cu zimţi-aripei sale
De-auzi din ea un vaier, un aiurit de jale.
Biserica-n ruină
Stă cuvioasă, tristă, pustie şi bătrînă,
Şi prin ferestre sparte, prin uşi ţiuie vîntul –
Se pare că vrăjeşte şi că-i auzi cuvîntul –
Năuntrul ei pe stîlpi-i, păreţi, iconostas,
Abia conture triste şi umbre au rămas;
Drept preot toarce-un greier un gînd fin şi obscur,
Drept dascăl toacă cariul sub învechitul mur.
……………………………………………..
Credinţa zugrăveşte icoanele-n biserici –
Şi-n sufletu-mi pusese poveştile-i feerici,
Dar de-ale vieţii valuri, de al furtunii pas
Abia conture triste şi umbre-au mai rămas.
În van mai caut lumea-mi în obositul creier
Căci răguşit, tomnatec, vrăjeşte trist un greier;
Pe inima-mi pustie zadarnic mîna-mi ţiu,
Ea bate ca şi cariul încet într-un sicriu.
Şi cînd gîndesc la viaţa-mi, îmi pare că ea cură
Încet repovestită de o străină gură,
Ca şi cînd n-ar fi viaţa-mi, ca şi cînd n-aş fi fost.
Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de rost
De-mi ţin la el urechea – şi rîd de cîte-ascult
Ca de dureri străine?... Parc-am murit de mult.

Trecut-au anii...

Trecut-au anii ca nouri lungi pe şesuri
Şi niciodată n-or să vie iară,
Căci nu mă-ncîntă azi cum mă mişcară
Poveşti şi doine, ghicitori, eresuri,

Ce fruntea-mi de copil o-nseninară,
Abia-nţelese, pline de-nţelesuri –
Cu-a tale umbre azi în van mă-mpresuri,

O ceas al tainei, asfinţit de sară.
Să smulg un sunet din trecutul vieţii,
Să fac, o suflet, ca din nou să tremuri
Cu mîna mea în van pe liră lunec;

Pierdut e totu-n zarea tinereţii
Şi mută-i gura dulce-a altor vremuri,
Iar timpul creşte-n urma mea… mă-ntunec!

O, mamă...

O, mamă, dulce mamă, din negură de vremi
Pe freamătul de frunze la tine tu mă chemi;
Deasupra criptei negre a sfîntului mormînt
Se scutură salcîmii de toamnă și de vînt,
Se bat încet din ramuri, îngână glasul tău...
Mereu se vor tot bate, tu vei dormi mereu.

Cînd voi muri, iubito, la creștet să nu-mi plîngi;
Din teiul sfînt și dulce o ramură să frîngi,
La capul meu cu grijă tu ramura s-o-ngropi,
Asupra ei să cadă a ochilor tăi stropi;
Simți-o-voi o dată umbrind mormîntul meu...
Mereu va crește umbra-i, eu voi dormi mereu.

Iar dacă împreună va fi ca să murim,
Să nu ne ducă-n triste zidiri de țintirim,
Mormîntul să ni-l sape la margine de rîu,
Ne pună-n încăperea aceluiași sicriu;
De-a pururea aproape vei fi de sînul meu...
Mereu va plînge apa, noi vom dormi mereu.

Scroll to Top